Învaţă-mă să te iubesc!

Spune-mi cum să îndrept,
toate deciziile greşite,
toate cuvintele fără folos,
şi-acele drumuri fără rost?
Învaţă-mă s-aleg,
să tac şi să vorbesc...
Învaţă-mă cum să trăiesc,
ia-mă de mână,
Învaţă-mă să te iubesc!
Căci vreau să te citesc,
filă cu filă…
Principii de viaţă,
din tine să-mi făuresc.
Şi ştiu că nu ai timp,
eşti mult prea ocupată,
sau poate-i un altul deja,
dar crede-mă,
mi-e mintea de tine obsedată.
E unu noaptea, nu am somn,
e şase-n zori de zi...
aştept cu foc a te trezii.
Aştept să îţi vorbesc,
chiar şi-un minut sau două,
te mai aştept până la nouă.
Stau neclintit cu flori în mână,
te-aştept în prag,
te rog nu-mi spune că se-amână.
Te-aştept şi azi să îţi vorbesc,
te rog...
Învaţă-mă să te iubesc!