O
mie de bucăţi de spaţii goale
o
mie de raze de suflet,
o
sută de valuri,
gânduri
murdare… iubiri amare.
Umbre
ce ard
mai
rău ca nisipul de mare
îmi
scot în ochi iluzii şi fantome.
Un
măr şi-o pară,
tigrii,
rechini, pisici de mare,
mă
otrăvesc cu-a lor privire,
hipnotizat,
mă'ndrept spre amorţire.
Dinţi
galbeni, stomace goale.
Închid
ochii, vreau să visez.
Să
mă scufund
în
întuneric de coral,
să
mă alint printre tăişuri
prin
vârfuri ascuţite de fildeş colosal.
Să
rupă cineva aceste cârje efemere
a
dragostei placere,
căci
mă rănesc şi mă acuză
mă
fac să cred că sunt normal
când
diagnosticul e clar: bolnav mintal.
Candelabre
de argint murdare
ziduri
crăpate de soare,
furnici
ce mor
cărând
propia casă,
călcate
în picioare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu