Hiene, o turmă

Absurdul oraş

ascunde în el,

morman de scursuri

decepţii la greu.

Prin colţuri, cotloane,

prin spaţii închise,

zăreşti tot mai mult

vene deschise.

Aprinse dureri,

mânie şi ură,

în sânge pătrunse,

adânc în celulă.

Mirosuri bizare,

sebum şi spumă

mirosuri ce-atrag

hiene, o turmă.

Ţi-e greaţă şi groază,

ţi-e greu şi ţi-e silă,

s-accepţi să trăieşti

în groază din milă.